Piata drogurilor, lovita de convergenta europeana

Stupefiantele s-au scumpit mai mult decat gazele
si n-au fost depasite in dinamica decat de proprietatile imobiliare.
Piata drogurilor se aliniaza din mers la preturile europene, precum tigarile si zaharul. De la 20 de euro in 2004 si 40 in 2005, heroina a ajuns la 60 de euro/gram in 2006. Cu 50% s-au mai scumpit anul trecut doar imobilele din Bucuresti (53%), celelalte repere cu ritm inalt de crestere situandu-se mult sub acest nivel: gaze (33,6%), tigari (27,7%), zahar (26,3%), impozite, contributii si cotizatii percepute populatiei (22,4%), apa si canalizare (21,4%) etc.
Argumentul ca suntem in plin proces de convergenta europeana e dat de faptul ca stupefiantele al caror pret a ajuns in anii anteriori la media europeana s-au scumpit nesemnificativ in 2006 (cocaina costa 100 euro/gram, ecstasy - 12 euro/tableta). In schimb, hasisul, care se gasea departe de medie, a urmat exemplul heroinei si si-a majorat pretul cu 2 euro, pana la 6 euro/gram.
Este adevarat ca oferta si, implicit, pretul drogurilor pe piata romaneasca fluctueaza in functie de capturile serviciilor
specializate, numai ca anul trecut - cand a fost confiscata cea mai redusa cantitate de heroina din perioada 2001-2006, 32,6 kg - corelatia dintre pretul ridicat si oferta scazuta pare sa lipseasca. In 2003 si 2005, capturile-record de heroina - 320,7, respectiv 285,7 kg - au coincis cu cresteri de pret de 40-100% anual. In 2004 - an cu o cantitate redusa de heroina confiscata - pretul stupefiantului s-a injumatatit. O explicatie ar putea fi aceea ca s-a micsorat oferta in aval de Romania - pe ruta turco-bulgara -, dar e prea clara legatura intre scumpirea heroinei si alinierea alimentelor, detergentilor, medicamentelor si electrocasnicelor la preturile europene. Nimic n-a ramas mai ieftin ca-n Occident!

Marje romanesti
Raportul anual al Agentiei Nationale Antidrog pare sa infirme ideea ca Romania se integreaza in Uniunea Europeana mai ales cu preturile: �Comparativ cu preturile practicate in statele central si est-europene, preturile de pe piata ilicita a drogurilor din Romania se situeaza sub media europeana�. Nu stim insa daca aceia care au facut calculele s-au referit la pretul angro - pe kilogram -, la care atat vesticii, cat si esticii se gasesc mult peste nivelurile noastre, sau la pretul en detail - pe gram. Potrivit World Drug Report 2007, gramul de heroina in Europa Occidentala (UE-15, la care se adauga Norvegia, Elvetia si Islanda) este mai ieftin decat la noi. Adica, desi heroina se vinde cu 300 de euro/gram in Islanda ori cu 200 in Irlanda, media ponderata releva un pret de 56 euro/gram, sub cel de 60 din Romania. Iar daca privim spre Europa Centrala si de Est, se gasesc suficiente exemple de tari unde preturile cu amanuntul sunt mai mici (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia). De aici se vede ca inclusiv pe piata drogurilor - nu doar pe cea bancara, farmaceutica sau in comertul cu marfuri alimentare
- antreprenorii opereaza cu marje mari de profit.

Bani putini, vicii ieftine
Si totusi marjele mari - tipice Romaniei - pot avea legatura nu doar cu nivelul redus de concurenta vazut pe toate segmentele economiei noastre (formale sau informale), ci si cu cererea scazuta. In ciuda cautarilor asidue, n-am gasit Romania mentionata pe vreo pozitie fruntasa a clasamentelor din World Drug Report 2007. Desi se afla pe drumul pe care circula 80% din opiaceele care aprovizioneaza piata europeana - traseul merge din Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Tadjikistan, Kirgizstan, Iran, prin Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria pana in Germania, Olanda, Marea Britanie -, putini romani isi permit sa se apuce de droguri. Atunci cand venitul disponibil le este macinat cu mai mult de 500 de taxe�. abia daca le raman bani de tigari.
In Romania si Bulgaria - statele cu cel mai redus PIB/locuitor din UE - ponderea fumatorilor in populatie e printre cele mai ridicate din Noua Europa. Slovenia - tara cu cel mai mare PIB per capita din Europa Centrala si de Est - are cel mai redus procentaj de consumatori de tigari din regiune. Ce legatura are asta cu drogurile? Statisticile arata ca slovenii s-au lasat de tutun, dar s-au apucat sa fumeze canabis!
Se vede ca suma viciilor ramane constanta, doar marimea buzunarelor difera. Saracia duce la refugierea in vicii ieftine (tutun si alcool), in timp ce bogatia mareste consumul de droguri.

Statul trebuie sa intervina
Una peste alta, Romania ramane o tara in dezvoltare
. Saracia nu ne permite ca drogurile sa devina o problema la fel de grava precum la cei care s-au integrat in UE inaintea noastra, pana cand au ajuns sa consume mai multa heroina decat liderii de necontestat din UE-15. Romania are insa obiceiul sa performeze pe seama economiei subterane - deci promite o dezvoltare rapida. Astfel, s-ar putea sa vedem, nu peste mult timp, cum piata stupefiantelor isi va majora contributia la crearea PIB. Iar daca statul, constient de puterea de cumparare scazuta a populatiei, va interveni, prin intermediul bugetului - asa cum ii ajuta pe pensionari la plata medicamentelor (in engleza drogurile si medicamentele
se numesc la fel: drugs) - se va putea dezvolta mai rapid. Singura care ne poate trage in jos este UE, fiindca ne atrage atentia ca nu se poate merge oricum in procesul de convergenta europeana.

Est-europenii prefera heroina
158,8 milioane de oameni fumeaza canabis (3,8% din populatia Globului cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani), 24,9 milioane consuma amfetamine, 8,6 - ecstasy, 15,6 - opiacee (din care 11,1 milioane isi injecteaza heroina) si 14,3 prizeaza cocaina. Pe continente, dupa tipul de drog utilizat, asiaticii prefera opiul (8,48 milioane de consumatori), iar din cei 11,1 milioane de consumatori de heroina 5,35 traiesc in Asia, 3,25 in Europa si 1,25 in America de Nord. Cocaina este o pasiune americana, fiindca din cei 14,3 milioane de consumatori 6,36 sunt nord-americani, 4,06 europeni si 2,25 sud-americani. Canabisul este tot un viciu asiatic (49,1 milioane de consumatori), dar la acest capitol africanii (38,2 milioane de consumatori) le-o iau inainte nord-americanilor (30,9 milioane) si europenilor (30,5 milioane). La ceva se plaseaza insa si Europa pe primul loc - la ecstasy: 3,1 milioane de consumatori (fata de 2,2 milioane in America de Nord si 1,94 in Asia). Mai mult, tarile din Europa de Est (Polonia, Lituania, Estonia, Bulgaria) se gasesc in topul primilor zece producatori. Totusi, sunt putini est-europeni care consuma ecstasy. Ei prefera sa exporte drogul sintetic occidentalilor si sa cumpere in schimb heroina (din cei 3,25 milioane de europeni care consuma heroina 1,75 milioane sunt est-europeni, si doar 1,37 milioane vest-europeni).